
Testul Myers Briggs se bazeaza pe descoperirile unuia dintre cei mai buni psihologi din lume, Carl Gustav Jung, fiind un instrument deosebit de autocunoastere si dezvoltare persoanala, nicidecum o metoda de clasificare a oamenilor sau o scuza pentru propriile comportamente.
Modelul Tipurilor de personalitate Myers Briggs – Myers-Briggs Type Indicator (MBTI) – este un sistem utilizat la scara larga pentru a intelege si interpreta personalitatea umana, ce are la baza ideile lui Carl Jung despre tipurile de personalitate si, intr-o mai mica masura, teoria celor patru temperamente sau umori.
Isabel Briggs Myers, impreuna cu mama sa Katharine Briggs, a dezvoltat teoriile lui Jung, obtinand o metodologie si un sistem ce pot fi implementate pentru a intelege si evalua personalitatea si modul comportamental preferat de fiecare.
Impreuna cu celelalte teorii de personalitate si modele psihometrice, modelul MBTI are o utilitate deosebita pentru:
- intelegerea si dezvoltarea sinelui
- intelegerea si dezvoltarea celorlalti
- intelegerea motivatiei celorlalti
- intelegerea punctelor forte si a celor slabe ale celorlalti
- munca in echipa – asigurand reprezentarea tuturor aptitudinilor relevante si necesare
- alocarea si acceptarea insarcinarilor si proiectelor
- acceptarea rolurilor si dezvoltarii impreuna cuceilalti si pentru sine.
Teoria Myers Briggs si modelul MBTI nu reprezinta o masura a inteligentei, competentei, starii emotionale, stabilitatii mentale sau a maturitatii. Oamenii au la indemana modalitati multiple de a exersa o profesie, iar modelul MBTI nu ofera indicii despre angajament, determinare, pasiune, experienta, ambitie, experienta, etc. si nici nu evidentiaza cazurile de `falsificare a tipului`.
In ansamblu, testele psihometrice si modelele de personalitate reprezinta ajutoare in dezvoltarea personala si in intelegerea profunda a propriei persoane. Acestea insa nu trebuie sa fie utilizate ca temei unic pentru recrutarea angajatilor sau pentru luarea deciziilor in cariera.
Caracteristicile de baza ale personalitatii:
Extravertit (E-extraversion) – preferinta pentru lumea din exterior si actiunile si efectele avute asupra acesteia
Introvertit (I-introversion)- preferinta pentru sinele si ideile interioare, pentru a le proteja si dezvolta
Senzorial (S-sensing) – aduna informatia concentrandu-se pe faptele efective
Intuitiv (N-iNtuition) - aduna informatia interpretand tiparele, posibilitatile si intelesurile din informatiie primite
Reflexiva (T-thinking) – decide utilizand logica, consecventa, analiza obiectiva, concluziile rezultate in urma unui proces
Afectiv (F-feeling) - decide in functie de prioritatile sale si ale altora, precum si de valorile personale
Judecativ (J-judging) – abordeaza lumea organizand, planificand, controland si stabilind actiuni si raspunsuri clare si ferme – ia decizii relativ rapid
Perceptiv (P-perceiving) - abordeaza lumea actionand cu flexibilitate, spontaneitate, adaptabilitate si intelegere – ia decizii relativ lent
(sursa: www.la-psiholog.ro)
- Prefera sa lucreze împreuna cu alti oameni si se simte nefericit când e singur. Doreste compania oamenilor si în momentele de destindere.
- Se simte bine într-un grup si este în general vorbaret si prietenos. Perioadele prea lungi de singuratate il pot deprima.
- Cere noutati despre toata lumea; este interesat de tot ce înseamna lume exterioara.
- Este, de obicei, deschis si se împrieteneste usor; cunoaste multa lume.
- Acumuleaza energie din contactele cu oamenii, dar îsi epuizeaza repede rezervele.
- De obicei, discuta deschis cu cei din jur, îsi exprima sentimentele si vorbeste cu placere la telefon.
- Este impulsiv; întâi actioneaza, apoi gândeste.
- Vorbeste cu usurinta despre el însusi si îsi exprima parerile fara retineri. Compania introvertitilor îi produce o senzatie de disconfort, întrucât îi displace tacerea.
- Îi place, din când în când, compania oamenilor, dar are nevoie si de momente de singuratate în care sa citeasca, sa mediteze sau pur si simplu sa aiba liniste.
- Prefera grupurile mici si contactele cu câte un singur om. O companie prea numeroasa îl oboseste si-l vlaguieste.
- Asteapta sa primeasca noutati de la ceilalti. E mai interesat de lumea interioara a reflectiei decat de lumea exterioara.
- Este rezervat si are uneori dificultati de comunicare. Îsi face mai greu prieteni, dar se simte foarte legat de ei.
- Se “realimenteaza” din surse interioare de energie; are tendinta sa-si economiseasca energia în loc s-o cheltuiasca.
- Când se afla într-un grup, are nevoie de timp de gândire înainte de a-si spune opinia. În general nu intervine în conversatia celorlalti. Este posibil sa nu-i placa sa vorbeasca la telefon.
- Prefera sa gândeasca înainte de a actiona; uneori nu actioneaza la momentul oportun.
- Este mai greu de cunoscut, caci îsi ascunde calitatile. Compania extrovertitilor îi trezeste un sentiment dureros.
- Realist, cu simt practic, rezonabil.
- Se conformeaza instructiunilor; atent la detalii.
- Ia lucrurile asa cum sunt; face uz de metode deja verificate.
- Da mare importanta trecutului, crede ca orice decizie trebuie sa se bazeze pe experienta trecuta.
- Se implica în tot ce se întâmpla acum si este “cu picioarele pe pamânt”; stie sa se bucure de clipa prezenta.
- Crede ca datele concrete sunt importante si trebuie exploatate; în general, domeniul posibilului nu-l intereseaza.
- Are tot timpul ceva de facut si asta îl relaxeaza.
- Esential pentru el este sa se simta util.
- Observa detaliile, dar uneori nu are perspectiva întregului.
- Adesea, îi considera pe intuitivi cam inconsecventi, lipsiti de simt practic si nerealisti.
- Are imaginatie, e înclinat spre reflectie.
- Uneori nu se conformeaza instructiunilor; actioneaza pe neasteptate; nu e atent la detalii.
- Inventiv; îi plac schimbarile si varietatea.
- Da mare importanta viitorului si crede ca deciziile trebuie luate în functie de posibilitatile ulterioare.
- Poate parea absent. Caci nu e intersat de ce se întâmpla acum, ci de ceea ce s-ar putea întâmpla; are “capul în nori”.
- Interesat mai ales de idei si posibilitati; se întâmpla sa neglijeze date concrete importante.
-Are tot timpul în minte idei si proiecte.
- Esential pentru el este sa creeze.
- Vede mai curând întregul decât detaliile si poate sa nu aiba simt de observatie.
- Adesea, îi considera pe senzoriali cam plicticosi si incapabili sa priceapa o idee.
- Ia decizii sub influenta ratiunii; este impersonal si obiectiv când alege.
- Priveste lucrurile din unghi logic si rational.
- Bun analist, are principii ferme.
- Reactioneaza emotional la fel ca un afectiv, dar pentru ca nu se exteriorizeaza, multi îl cred insensibil.
- E devotat firmei sau companiei în cadrul careia lucreaza; este capabil sa faca fata oricarei situatii fara sa se implice emotional.
- În majoritatea cazurilor, ramâne ferm pe pozitie.
- Crede de obicei ca afectivii sunt cofuzi si ilogici.
- Ia decizii sub influenta sentimentelor; tine cont de valorile subiective si personale când alege.
- Priveste lucrurile din unghiul nevoilor umane; crede ca acestea trebuie sa primeze întodeauna.
- Simpatia si armonia dintre oameni sunt pentru el esentiale.
- Îsi exteriorizeaza sentimentele.
- Este devotat sefului si colegilor de serviciu; se simte implicat în majoritatea situatiilor si încerca sa mentina armonia în relatiile umane.
- În majoritatea cazurilor, se lasa convins de doleantele oamenilor.
- Crede de obicei ca reflexivii sunt calculati si fara inima.
- Prefera sa duca lucrurile la bun sfârsit.
- Îsi fixeaza termene-limita si le respecta; se conformeaza programului stabilit.
- Are un sentiment de usurare dupa ce s-a luat o decizie, caci poate trece la treaba.
- Lucreaza mult si face lucrurile temeinic; se pregateste serios pentru orice însarcinare si lasa lucrurile în ordine când a terminat; de obicei nu se poate relaxa câta vreme are ceva de facut.
- Îsi planifica si îsi structureaza viata, asteptându-se ca si cei din jur sa procedeze astfel; schimbarile îl deruteaza.
- Adesea se simte presat de timp si vrea sa încheie ce a început.
- Îi considera pe cei perceptivi nehotarâti, versatili si lipsiti de ţel.
- Prefera sa lase lucrurile sa decurga firesc, o data cu fluxul vietii.
- Termenele-limita nu-i folosesc decât ca sa-si aminteasca ce-ar trebui facut; aduce frecvent schimbari programului initial.
- Amâna deseori luarea unei decizii pentru a strânge cât mai multe informatii; are un sentiment de disconfort când s-a luat o hotarâre definitiva.
- Nu se fereste de munca, dar prefera sa lucreze când are dispozitia necesara; nu-i place sa se pregateasca din timp si nici sa lase lucrurile în ordine. E gata sa se relaxeze sau sa se distreze chiar daca mai are treburi de facut.
- E mai flexibil si refuza programele fixe; se adapteaza cu usurinta la orice schimbare.
- Considera ca are timp berechet; prefera sa stea si sa vada ce se mai întâmpla.
- Îi considera pe judicativi marginiti, rigizi si încapatânati.
(sursa: www.scritube.com)